Am citit multe cărți de povești în ultimul timp și m-a uimit modul în care în majoritatea dintre ele era pusă problema: fata cea frumoasă era și foarte bună, iar cea rea era întotdeauna și foarte leneșă. Cât despre flăcăul chipeș  - tot timpul era curajos, în vreme ce urâtul era puturos și pus pe rele. Toate calitățile din lume s-au adunat în curtea unuia singur. Toate defectele din lume s-au adunat în curtea altuia. Cunoașteți refrenul acesta? Nu cumva este cel din mintea voastră?

Tânărul sta pe care-l văd în fața mea nu arată bine? Înseamnă că tot ce iese din mâna lui e imperfect. Fata la care mă uit acum e atât de arătoasă încât cu siguranță că tot ce atinge se transformă în aur. Zicem că nu avem prejudecăți și că suntem cerebrali. Afirmăm că nu judecăm după înfățișare, dar suntem tributari șoaptelor pe care ni le triluiesc ochii. Nu creierul este cel care decide, în cele din urmă, ci ochii.

Sunteți atât de prieteni cu ochii voștri încât să nu vă înșele, să nu vă joace vreo festă, să aleagă ce e mai bun pentru voi, să poată să vadă lucrurile în adevărata lor imagine – nu cum vor ele să fie spoite?

În ce ar consta prietenia cu proprii ochi?

În primul rând, învățați-i să facă abstracție de accesorii – câtă frumusețe mai rămâne dacă se scot toate? Când spun accesorii mă refer la ceea ce poate ascunde un cusur, dar și la culorile care, nu-i așa, de multe ori ne fac să tresărim de încântare la vederea a ceva. Și da, dacă mă refer la haine ca la accesorii, nu vă cer să faceți abstracție de ele de tot, ci să le înlocuiți cu niște salopete uleioase de mecanic sau cu niște șorțuri soioase de bucătărie.

În al doilea rând, faceți-le cadou niște ochelari care să vadă lumea altfel: știți aplicațiile acelea din telefon, foarte amuzante, care-ți adaugă urechi de iepuraș, botic de urs sau mustăți de șoricel? Da, da, chestiile acelea pe care le folosim pentru a fi cool, simpatici, interesanți. Ei, inversul lor v-ați gândit să-l întrebuințați? Ceva dizgrațios lipit de chipul sau de corpul care vă face ochii să iasă din orbite de poftă? Cum ar fi frumusețea dacă ar purta cicatrici, dacă ar avea arsuri sau părți lipsă din corp?

În al treilea rând, exersați des cu ochii voștri ascultarea la comandă: cum apare ceva care ar putea fi interesant, dar ar putea duce la depravare, să privească în altă parte. Poate chiar să se închidă. Un pui de somn e preferabil unui somn de-o viață, în care să devii sclavul aspectului și al lipsei respectului.

În al patrulea rând, organizați măcar săptămânal o aniversare, un party în care să îi aduceți la întâlnire pe cei doi ochi cu domnul creier. Faceți în așa fel încât să se împrietenească și ei doi să se îmblânzească. Ce urmăriți? Să nu mai fie atât de impulsivi, să uite sălbăticia pe care o capătă privirea înfocată aruncată prima dată către ceva provocator și care poartă numele de “dragoste la prima vedere”…

A, sigur, mai sunt multe lucruri pe care ați putea să le faceți pentru ochii voștri, voi le știți mai bine pentru că de multe ori am auzit aceste cuvinte: mai bine mi-aș fi scos ochii înainte să te întâlnesc pe tine decât să mi-i scoți tu în fiecare zi de când suntem împreună…