Paradoxul „facem ce ne place”

Ana și George sărbătoresc astăzi un an de prietenie. Au ieșit din nou la terasa din centru. E locul unde au ieșit prima dată împreună, vin aici cel puțin lunar și comandă mereu aceleași sandvișuri, împreună cu o limonadă mare cu gheață. O singură limonadă mare și două paie. Așa a comandat prima data George și de atunci mereu la fel. Numai că astăzi Ana decide să îi spună chelnerului

  • Fără gheață, vă rog!

George o privește lung și zâmbește.

  • Nu mai vrei cu gheață? o întreabă el mirat.
  • Vrei tu? ezită Ana să-i dea un răspuns. 
  • Nu neapărat, dar mereu am cerut multă gheață. Nu așa îți place? continuă băiatul de parcă acesta era subiectul principal al zilei.
  • De fapt….niciodată nu mi-a plăcut că ai comandat limonadă cu gheață, dar dacă tu ai cerut, am crezut că așa preferi și am mers pe mâna ta. Am vrut să-ți fac pe plac.
  • Prima data când am venit aici era atât de cald, ai spus că vrei ceva rece și de aceea am comandat limonadă cu gheață multă, și după ce am văzut cu câtă poftă ai savurat-o, am fost convins că e ceea ce îți place, dar eu chiar nu prefer limonada cu gheață, explică George.

 

Ce părere aveți de această discuție? Poate fi ceva banal pentru o întâlnire de aniversare, dar iată că celor doi le-a luat un an să recunoască faptul că de atâtea ori au făcut ceva ce nu le producea plăcere, doar pentru că au presupus că celuilalt îi place. Greșit! Niciunul nu prefera limonada cu gheață, dar se “sacrifica” de dragul celuilalt.  Putem face mari sacrificii în viață doar pentru a descoperi ulterior că frustrarile noastre și privarea de ceea ce ne-ar fi adus bucurie au fost în zadar, și nu pentru că celălalt nu ar fi apreciat gestul nostru, ci pentru că nu avea nevoie de el. Spiritul de sacrificiu, renunțarea la ego sunt preferabile și de apreciat în ziua de azi, dar mult mai utile ar fi niște cuvinte clarificatoare. Evităm astfel paradoxul de a acționa așa cum credem noi că se așteaptă ceilalți și de fapt luăm o decizie care este nefavorabilă și grupului, și nouă înșine. Totul pleacă de la teama de a nu fi respins sau privit ciudat, sau împotriva curentului sau pur și simplu de a părea că nu ai o opinie legată de un subiect. Nu e nicio problemă să spui pur și simplu: “asta nu îmi place”. Poate și alții gândesc la fel, dar nu au curajul să o spună și ceea ce tu propui sau măcar exprimi poate fi în folosul tuturor. De ce să trăiești cu sentimentul că ți-ai trădat propria dorință, în favoarea altora, când ei nu așteaptă asta de la tine? Nici pe departe găndul să fac acum o pledoarie pentru egoism, dar înainte de a îl pune pe celălalt pe primul loc, întreabă-l și întreabă-te dacă își dorește să fie acolo. Comunicarea este soluția. Să fim deschiși cu cei din jur, să avem curajul să ne exprimăm dorințele și de asemenea să-i întrebăm ce așteptări au de la noi, ce le produce cu adevărat bucurie.

 

Epilog:

Ana și George sărbătoresc astăzi doi ani de prietenie. Nu mai sunt la terasa de anul trecut, ci la cea de vizavi. Privesc spre masa la care stăteau cu un an în urmă și râd în hohote. Când sosește chelnerul, George spune:

  • O pizza mare cu brânză, un fresh de portocale și o limonadă mica fără gheață.
  • Și când te gândești că un an am mâncat sendvișul acela groaznic și am băut limonada rece de dincolo doar pentru că am presupus că sunt preferatele tale, spune Ana cu un zâmbet până la urechi.
  • La mulți ani, iubito! Să fim fericiți și să facem multe lucruri frumoase împreună!
  • Să fim…și să facem ceea ce ne place!

 

notează articolul

Astăzi tu ești profesorul!

10

Nota de mai sus este media tuturor notelor acordate de cititori. Îți mulțumim!

întrebare întrebătoare

Întrebarea de la sfârșitul articolului

Ți-ai trădat propria dorință, în favoarea altora, când ei nu așteaptau asta de la tine?

adaugă o părere