Mimăm iubirea?

“Se mimează dragostea de ţară, se mimează dragostea de om, se mimează orice. Vă spun eu ca mimăm. Sunt complexat. Şi-n contextul acesta de fraudă, în contextul acesta de fals eu trebuie să diagnostichez şi trebuie să mă întorc înlăuntrul meu ca să descopăr razele de lumină, razele acestea de copil al lui Dumnezeu. Păi te întorci înlăuntrul tău şi tu observi că sinea ta a dispărut. (…) Într-un context de tip degenerativ eu vorbesc despre iubire. Iar eu pot să vorbesc despre iubire astăzi cu versul acesta minunat al lui Emil Bota din 'Întunecatul April': 'Iubirea mă apără/ De aceea-mi port fruntea sus în exil printe oameni'. E un exil. Uitaţi-vă la cei care mai îndrăznesc să-şi iubească neamul astăzi. Uitaţi-vă la cei care mai îndrăznesc să-şi iubească mama astăzi. Uitaţi-vă mai ales la cuplurile de iubiţi care mai îndrăznesc să se iubească astăzi. În contextul unor contracte matrimoniale. Totu-i contractual. Sunt exilaţi. Dacă un om care nu iubeşte este asemenea unui pom uscat, un neam care uită puterea de a iubi, devine în timp o pustie sufletească", spune Dan Puric.

Se vorbeşte mult despre iubirea celorlalţi, într-o lume preocupată de comuniune, dar  oamenii nu mai au timp de iubire sau de iubit. Sau poate că iubim, dar nu oamenii. Acum iubim telefoanele; ne îndrăgostim de fiare vechi ca mai apoi să le conducem în primul pom de pe autostrada nebuniei; ne hrănim în viteza ca apoi să ne mâncăm între noi, precum nişte canibali perfecţi, care au uitat cum este să mai iubeşti.

Uităm să culegem zâmbete şi să le dăm mai departe. Uităm să fim fericiţi, în goana după fericire. Acum este o goană după aur, după bunuri materiale.

Oamenii îşi împărtăşesc rar unii altora din propria singurătate. Și atunci când o fac, e în zadar. Dumnezeu e singurul care poate alunga această singuratate şi care poate pune în locul rămas dragoste.

Lumea de astăzi are mare nevoie de dragoste. Şi, în loc să facă efortul de a căuta dragostea cea adevărată, oamenii se mulţumesc să o înlocuiască cu tot felul de surogate. Oamenii vorbesc despre iubire, considerând că, prin această îndelungă vorbire, vor alunga singurătatea din inimile lor. Dar inima nu se satură cu minciuni. Inima are nevoie de dragoste adevarată.

Despre iubire nu se poate vorbi artificial. Iubirea inseamnã lacrimi, suferinţă, părere de rău. Iubirea înseamnă a te gândi, a te implica, a trăi, a colabora, a ajuta, a sprijini, a mângâia, a da sfat, tot ce se face din punct de vedere al binelui. Iubirea este o taină pe care Dumnezeu a pus-o în sufletul omului, care are la baza jertfa. Nu există jertfă fără iubire şi iubire fără jertfă. 

Surse:

https://www.marturiidintarasfanta.ro/vorbe-pline-de-intelepciune-despre-iubirea-aproapelui-cine-poarta-ura-pacat-de-moarte-savarseste/

http://www.mediafax.ro/cultura-media/dan-puric-vorbeste-despre-iubire-intr-o-conferinta-speciala-dedicata-femeilor-14988378

notează articolul

Astăzi tu ești profesorul!

8.3

Nota de mai sus este media tuturor notelor acordate de cititori. Îți mulțumim!

adaugă o părere