Iulie fără plastic

Principiul Folosit o data, pierdut pentru totdeauna este cunoscut în societatea noastră. Mai mult de atât: este îndrăgit. Este iubit. Este ridicat la rang de trai bun, pe picior mare. Peste tot pe unde treci, rupi câte ceva pe care-l utilizezi, apoi îl arunci la gunoi. Nu ne mirăm de asta, ci din contră constatăm cu trestețe că așa e întâmplă. 

Se cer măsuri pentru protecția planetei. Auzim deoseori lucrul acesta. Ni se vorbește despre încălzirea ei, deși noi constatăm ori răcirea pe moment a vremii, ori fenomene ciudate, dar prea multe nu înțelegem și nu știm ce să mai credem.

Citeam zilele trecute că cercetătorii au găsit microplastic în burta peștilor care-și trăiesc viața la 10 m sub apă, în Oceanul Arctic. Și există plaje în Hawaii unde 15% din nisip este de fapt microplastic. 

Cu siguranță până acum nu v-ați gândit cum ar fi dacă ați ridica gunoiul pe care îl întâlniți în calea voastră; dar ce-ar fi dacă fiecare, pe lângă faptul că nu ar arunca lucrurile pe unde nu trebuie, le-ar aduna pe ale celorlalți (atât cât se poate) și poate chiar i-ar conștientiza de fapta lor?

Da, știu s-ar putea să pățiți ceea ce am pățit eu pe vremea când abia se dăduse legea ca fiecare posesor de câine să strângă ce lasă odrasla sa în urmă. Am văzut că o doamnă nu a făcut lucrul acesta și m-am dus la ea și i-am spus frumos – “Aveți cu ce să luați chestia asta sau vă dau eu?” Doamna s-a enervat atât de tare încât a început să țipe și să se apere: “Eu de ce să strâng după al meu și peste tot să fie ce rămâne de la câinii comunitari?”

Fiecare are dreptatea lui și fiecare se apără așa cum i se pare convenabil. Eu însă încerc să mă gândesc la ce pot face în dreptul meu. Poate vi se pare puțin și vă gândiți la proverbul cu o floare nu se face primăvară, însă nu uitați că nici nu e primăvară și ghioceii apar, așa că, de ce n-am fi noi niște ghiocei umani?

Care este relația dintre voi și pungile de plastic? Eu port în fiecare geantă câte o pungă din material textil pe care o folosesc la lucrurile care sunt delicate și da, o pungă de plastic pe care deja o am, dar o refolosesc de multă vreme, pentru cumpărăturile care atârnă mai greu. 

Ați văzut cum arată orașele noastre mari după ce trece iarna? Sunt tixiți copacii de pungi pe care le-a luat vântul și le-a cocoțat pe ramuri. Pungi de care nimeni nu are nevoie, cărora oamenii le dau drumul fără să le pese unde se vor duce. Doar fiți atenți și veți vedea că putem schimba multe având grijă de anumite aspecte minore. 

Ați văzut afișul acela cu balena care sare din apă și spune: Nu aduce lumea voastră în a noastră!  Lumea noastră ajunge într-a animalelor cu o repeziciune fantastică. Știți că mai mult de 100.000.000 de animale marine sunt omorâte în fiecare an din cauza plasticului deversat acolo? Și mai știați că drăguțele paie pe care le folosim pentru a bea sunt folosite în număr de 500.000.000 pe zi – doar în America?

Sucul nostru de dimineață băut cu paiul și cafeaua zilnică luată de la automatul de la colț sunt arme letale pentru că deșeurile vor fi deversate în lumea animalelor; doar nu le păstram într-a noastră…

Este luna iulie, Luna Fără Plastic. Putem trăi astfel, foarte bine. Acum important este să mai și vrem lucrul acesta.

 

notează articolul

Astăzi tu ești profesorul!

6

Nota de mai sus este media tuturor notelor acordate de cititori. Îți mulțumim!

adaugă o părere