Îţi mulţumesc, mamă!

Pentru toate dimineţile în care ne laşi să dormim până târziu, fără să ne trezeşti din dulcele nostru somn, pentru zilele care încep cu mirosul de  pâine  prăjită şi cacao cu lapte, pentru clipele în care tu fredonezi un cântec vesel în timp ce ne găteşti mâncarea noastră preferată, îţi mulţumesc, mama!

Pentru toate acele clipe târzii din dimineaţă, când te aşezi pe marginea patului alături de noi, având imprimat în hainele tale miros de vanilie, şi începi să ne vorbeşti şoptit despre frumuseţea zilei ce tocmai începe, despre păsările ce le-ai zărit pe pervazul ferestrei, despre florile din grădină care au început să înflorească, despre prunii ce au început să înmugurească, îţi mulţumesc, mamă!

Pentru toate acele lecţii despre iubire, sentimente, emoţie, băieţi, apropierea şi cunoaşterea celuilalt,  pentru că ai împărtăşit cu noi amintiri din trecutul tău, vorbindu-ne cu melancolie de frumuseţea anilor apuşi, îţi mulţumesc, mamă!

Pentru toate acele după-amiezi târzii, când ne ţineai protectiv lângă tine, conştientă şi temătoare că într-o zi vom pleca în căutarea proriului drum, în care ne vorbeai de necunoscutul viitorului, de încercările, înfrângerile, obstacolele şi victoriile ce ne vor contura viitorul, îţi mulţumesc, mamă!

Pentru toate serile în care tu rămâneai trează până târziu, în timp ce noi dormeam fără griji, gătind pentru mine şi sora mea sarmale, pizza, plăcinta cu brânză sau eclere,  pe care să le putem apoi lua cu noi la liceu sau facultate, îţi mulţumesc, mamă!  

Pentru toate rochiile, bluzele şi fustele care poartă amprenta mâinilor tale şi truda orelor de nesomn, pentru toate acele îmbrăţişări ascunse în materialele hainelor pe care le îmbrăcăm zi de zi, pentru toate acele complimente pe care le primim datorită muncii tale, îţi mulţumesc, mamă! 

Pentru toate acele seri în care stai cu noi de vorbă la telefon, spunându-ne cât de mult îţi lipsim, şi totuşi lăsându-ne libertatea de a ne urma visurile, oricât de departe ne-ar purta ele, pentru că ne laşi să ne plângem, să ne povestim bucuriile sau micile victorii, întristările sau poverile, oferind apoi un sfat, o mângâiere, o încurajare, îţi mulţumesc, mamă!

Pentru toate gândurile, sacrificiile, rugăciunile şi eforturile  pe care le-ai făcut pentru noi, fără ca măcar să le conştientizăm, sau să le percepem întreaga dăruire, pentru nopţile în care nu ai dormit din cauza noastră, pentru zilele în care nu ai avut linişte din pricina noastră, pentru tot ceea ce ai făcut şi vei continua să faci pentru noi, mamă, îţi mulţumesc!    

 

notează articolul

Astăzi tu ești profesorul!

10

Nota de mai sus este media tuturor notelor acordate de cititori. Îți mulțumim!

adaugă o părere