Dreaptă, țanțoșă și înfiptă, cu zâmbetul până la urechi, cu ochii măriți și cu urechile alungite, Bârfa ciocăne insistent la sala 124.

- Dragile mele, mieună dulce, nu trebuie să vă abțineți să-mi deschideți, știți doar că e o chestiune de timp până voi fi cu voi! Plus că am adus semințe și avem multe de vorbit!

Ușa se deschise larg și Bârfa își ridică automat sprâncenele în semn de satisfacție. Nici nu se aștepta la altceva. La urma urmei, tehnica cu semințele îi aducea un succes universal. Păși calm, dar apăsat, și se așeză pe un postament, în mijlocul fetelor.

- Ați început demult?

- Nu chiar, dar, dacă ești aici, o putem deschide oficial. Mai facem și ritualul?

- Uitați de ritual! Avem multe de dezbătut pe ordinea de zi. Declar deschisă ședința!

Bârfa a desemnat rapid o secretară de ședință căreia i-a înmânat lista cu subiectele fierbinți.

- Ne va fi greu să terminăm totul azi; sunt adevărate cronici aici!

- Sunteți niște leneșe! N-aveți antrenament! exclamă Bârfa cu dezgust. Să-nceapă dezbaterile! Mai întâi cele cu titlu de urgență.

Primul punct pe listă era domnul Urechescu de la 311, supranumit așa din cauza semi-surzeniei de care suferea. După cum bănuiți, Urechescu era un „cineva” destul de realizat în viață, că, dacă n-ar fi fost, atunci n-ar avea ce să caute în condicile Bârfei. Pretextul era următorul: stimabilul cunoscuse o ascensiune profesională foarte rapidă, fiind, în prezent, secretarul-general al companiei.

Prima vorbitoare accentua ideea aroganței și înfumărării cu care „urechi de pahiderm” s-a autopropus în funcție și, culmea, a mai și câștigat voturile și simpatia angajaților, fiind absolut convinsă că la mijloc sunt niște afaceri necurate.

Următoarea care a luat cuvânt a început să-i critice cravatele desuete și șireturile de pantofi care i se desfăceau la fiecare 13 pași, iar cea de-a treia evocă povestea divorțului de acum 10 ani care s-a terminat printr-un scandal de pomină, fiind atentă să nu carecumva să omită vreun amănunt picant. A oftat extenuată când a terminat și, cu o ultimă putere, a mărturisit cât de anostă crede ea că este viața lui Urechescu acum.

- E bine pentru început. Dar, acum că v-ați încălzit, vreau mai multă dramă, mai multă emoție! Vreau să se vadă că faceți asta din pasiune!

Cele care au urmat sunt de ordinul caraghiosului. Femei de vârstă mijlocie care teatralizau fiecare afirmație, care ridicau alarmate pumnii în sus și se cruceau la fiecare fapt notoriu pe care-l auzeau. Una mai vânjoasă a început chiar să imite personajul vizat, reprezentația ei fiind primită cu toate aplauzele de rigoare. Distracția însă nu a mai durat mult.

- Asta-i tot ce puteți? întrebă insidios Barfa, simțind că subiectul n-a fost încă epuizat.

- Asta e tot ce știm.

- Ah, nu aveți exercițiu deloc. Folosiți-vă imaginația, fiți creative! Cum altfel vreți să vă dezvoltați emisfera dreaptă a creierului?!

Motivate de această scurtă intervenție, respectabilele doamne au început o nouă rundă. De data aceasta, Urechescu era acuzat că ar fi mituit angajații de la PR și resurse umane în vederea susținerii candidaturii sale, că ar fi avut relații amoroase... ba nu, încă mai are, cu doamna vicepreședinte, și s-a hotărât că există indicii serioase cu privire la statutul său de securist de acum 30 de ani.

Discuția a culminat cu concluzia că actuala sa identitate este falsă.

Și, întrucât timpul zboară când faci lucruri constructive, s-a amintit pe scurt de soția președintelui, de băiatul cu pizza care cerea mereu bacșiș, de baba Melania care conversa cu motanul său împăiat și de domnul G. care flirta cu toate femeile cu excepția lor.

- Declar închise deliberările din această seară! Până data viitoare, fiți cu ochii-n patru și cu urechile ciulite! Și nu uitați: folosiți-vă imaginația!

Bârfa și-a făcut o ieșire glorioasă. A chemat liftul, a urcat până la etajul 4 și a bătut la ușa camerei 429.

- Dragilor, sunt eu, Bârfa! Nu vă mai abțineți și deschideți-mi! Am adus și semințe!